⛔ Nta stu centru cc'è na ZTL: talìa l'orari prima di tràsiri cu la màchina
 chiesa di Santa Teresa, chiamata puru Santa Teresa del Bambin Gesú e del Volto Santo oppuru Bambino Gesú è 'na chiesa parrocchiali cattolica di ritu romanu 'ccû juncìutu cunventu di patri dill'Ordini di Cammilitani Scausi ubicata in Via Antonino Di Sangiuliano 219 a Catania. Didicata a Santa Teresa di Lisieux, appartinenti all'arcidiocesi di Catania, vicariatu di Catania sutta û patrucìniu di Sant'Agata, arcipretura di Catania, parrocchia di Santa Teresa del Bambin Gesù.
I patri dill'Ordini dî Cammilitani Scausi arrivarunu a Catania 'ntô 1642 - 1643 e 'n principiu si stanziarunu 'ntâ chiesa di Santu Spiritu fora citàdi, â data di funnazzioni ufficiali è û 6 settemmìru 1642. 'Ntô 1677, â chiesa fu distrutta 'ppî raffurzari î difisi contru l'assediu dill'esercitu francisi. 'Ppî un certu periodu, i riliggiusi alluggiarunu 'ntê casi dû nobbili Giovanni Tedeschi. Î strutturi 'ntô situ attuali, 'na chiesa e û cunventu annessu, furunu custrujuti sulu dopo û tirrimotu dû Val di Noto dû 1693.
 facciata in stili baroccu e l'aula dâ chiesa sunu edificati supra un custuni in petra lavica. Infatti, finu ô 1873 û liveḍḍu di camminamentu dû quatteri cuincideva 'ccû chiḍḍu dâ chiesa di San Michele Minuri e d'attuali primu pianu du Palazzu Manganelli. In seguitu û liveḍḍu dî chiazzi, dî cuttigghi e dî stradi carruzzabbili fu calatu. All'ingressu si 'cci arriva tramiti 'nâ duppia scalinata a fobbìci prutetta da 'nfirriati, sutta û pianerottolo è collocatu un bassorilievu di mammuru. Û portali prisenta un timpanu ad arcu spizzatu surmuntatu da stemma 'ntermediu.
Û pruspettu in conci lisci, si prisenta dolcemente concavu, carattirizzatu da coppie di parasti 'ccû capitelli corinzi raccurdati da 'ranni timpanu ad arcu e finistruni cintrali. L'eleganti marcapianu, i fanali e dui mensoli spiculari cumpletanu û profilu.
L'aula ellissoidali 'ccû l'assi nord - sud prisenta quattru altari laterali e l'altare maggiuri 'ntô presbiteriu. Supra û vestibbulu all'ingressu è installatu û coru e î canni dill'organu. Î volti dû suffittu sunu arriccuti 'ccû l'affrescu raffijuranti â Gloria di Santa Teresa.
Emiciclu destru
Prima campata, altari 'ntitulatu a Nostra Signora del Monte Carmelo. Sutta â mensa è misa â statua di Santa Teresa giacente.
Secunda campata, altari didicatu a Santa Teresa del Bambin Gesù.
Emiciclu sinistru
Prima campata, altari di San Francesco d'Assisi. (?)
Secunda campata, altari dû Santissimo Crocifisso.
Presbiteriu
L'area è surmuntata da 'nâ cupula dicurata 'ccû un suli a raggera in rilievu, ô centru â raffijurazzioni dû Spiritu Santu 'n furma di palumba. 'Ntê pinnacchi sunu raffijurati i Quattro Evangelisti. Supra all'elevazzioni chi suvrasta û paliottu dill'altari, in posizioni cintrali è collocatu un tabernaculu a tempiettu, all'esternu dui colonni di mammuru 'ccû capitelli corinzi tenunu un timpunu triangulari inscrittu 'ntâ 'na galleria di dicurazzioni pruspettichi. Longu î pareti è collocatu û coru ligniu, ai lati, 'ntâ curnici di stuccu dui affreschi, a destra â Cena di Emmaus, a sinistra San Girolamo penitente toglie la spina dalla zampa del leone.
Altari maggiuri. Â pala d'altari 'ntâ l'edicula raffijura â Sacra Famiglia tra santi carmelitani.
Lu cunventu dî Patri Teresiani dill'Ordini dî cammilitani calzati è ducumentatu supra â strata dî Quattru Cantuneri, oggi i Quattru Canti longu â via di Sangiuliano chi 'ncrucia â via Etnea. Pìcca luntanu era già esistenti â nica chiesa di San Michele chi oggi s'affaccia vicinu â Palazzu Manganelli supra â chiazza omonima.
C'è mimoria di un antichissimu luogu di cultu didicatu ai Quaranta mattiri di Sebaste.
'Ntô 1389 supra all'area fu edificata â chiesa dû Spiritu Santu.
'Ntô 1556 û Viceré Juan de Vega 'ppî vuliri di Carlo V d'Asburgo fici costruiri un bastiuni 'ppî raffurzari â cinta muraria cìtadina. 'Ntô spicificu û Bastiuni di San Micheli situ 'ntê pressi di piazza anticamenti ditta di Spiritu Santu, oggi numinata Turi Ferro.
'Ntô 1602 û cumplessu dî strutturi dû Spiritu Santu fu assignatu ai frati mindicanti dill'Ordini dâ Santissima Trinità.
'Ntô 1619 û situ fu datu ai frati dill'Ordine dî rifurmati di San Franciscu.
'Ntô 1651 î fabbrichi furunu affidati ai Padri Teresiani jiunti in cìtadi.
'Ntô 1677 l'aggrigatu fu rasu 'nterra 'ppî costruiri autri fortificazzioni 'ppî cuntrastari l'assediu di francisi.
Û luogu timporaneu chi i Teresiani occuparunu subì â divastazzioni dû tirrimotu dû Val di Notu dû 1693. I riliggiusi affruntarunu l'emergenza in abitazzioni di furtuna finu â ricostruzzioni dî strutturi 'ntô situ e 'ntê fummi attuali.
Di Wikipedia, CC BY-SA 4.0 · Leggi tutta la vuci
37.50484 N · 15.08883 E
chiesa di Santa Maria dell'Ogninella (chiesa Santa Maria Ogninella)
chiesa di Sant'Orsola (Sant'Orsola)N'orariu sbagghiatu, na strata chiusa, na storia ca vali la pena di cuntari: scrìvilu ccà. Na pirsuna lu leggi prima ca cancia quarcosa nta la pàggina.
Lu puntu sicuru di sta zona ★ Di nun pèrdiri Torna a la mappa
Posti: © OpenStreetMap contributors (ODbL). Testi e fotu: Wikipedia e Wikimedia Commons, CC BY-SA. Mappa: OpenStreetMap.