Mappa › Casteddi e ruvini › provincia di Messina
Mistretta è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani, câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta sirbìa di faru e a citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i Gisanti, statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
I lochi cchiù mpurtanti su':
A Matrici, u Domu dâ cità, ntitulatu a Santa Lucìa e santuariu dâ Matri dî Miràculi. Intra si ci attròvanu òpiri di biḍḍizza granni comu i statui dû Gaggini, a pietà dû Mannu e l'òrganu di Onofrio La Gala.
A chiesa di San Vastianu, vara dû Santu fatta ntô 1610 e a statua dû mastratinu Noè Marullo.
A chiesa di Santa Catarina, tutta di petra, cu l'artaru dâ Santa 'n màrmuru dû 1492.
U Casteḍḍu. Di urìggini àrabba, s'attrova supra ê ruini dâ citati. Fu arruzzulijatu dî misrittisi ntô 1630 pi llibbiràrisi dâ trannidi.
A viḍḍa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppe Garibaldi, nturnijata di tanti grasti e ciura. Ḍḍà appressu a cc'è macari a chiesa di San Franciscu, china di òpiri.
U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia granni sia picciriḍḍi, passìjanu nnô mmiernu e videmma nnâ staciuni. Ḍḍocu cci sunnu palazzina antichi di famigghi nòbbili, tutti di petra di Mistretta, c'avi u culuri di l'oru speci quannu u suli ci sbatti di supra.
I chiesi ri Misretta sunnu vintisei e i palazza dî nòbbili su' quarantottu.
Jornu 20 di jinnaru, Festa di San Vastianu Màrtiri.
Jornu 13 di giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva.
Jornu 13 di dicèmmiru, Festa di Santa Lucìa.
Di Wikipedia, CC BY-SA 4.0 · Leggi tutta la vuci
Dati: Wikidata (CC0). Prezzi e orari cancianu: virifica prima di jiri.
37.93232 N · 14.36245 E
Museo regionale delle tradizioni silvo-pastorali Giuseppe Cocchiara (Museo Regionale delle Tradizioni silvo-pastorali)
chiesa di San Sebastiano (San Sebastiano)N'orariu sbagghiatu, na strata chiusa, na storia ca vali la pena di cuntari: scrìvilu ccà. Na pirsuna lu leggi prima ca cancia quarcosa nta la pàggina.
Lu puntu sicuru di sta zona ★ Di nun pèrdiri Torna a la mappa
Posti: © OpenStreetMap contributors (ODbL). Testi e fotu: Wikipedia e Wikimedia Commons, CC BY-SA. Mappa: OpenStreetMap.